vineri, 29 iunie 2012

REGULA DE DOI SIMPLA

Al tau, a mea. Imbratisez, oftezi. Sarut, gemi. Plang, mangai. Tip, taci. Nu vorbesc, tipi. Ascult, canti. Ingan, murmuri. Clipesc, tremuri. Doresc, te oferi. Aprind, explodezi.

Indiferent, clocotitoare. Zambesc, sclipire in irisi. Rad, sari neastamparata. Dorm, privesti. Visez, pazesti. Miros, plutesti. Sorb, curgi. Pasesc, admiri. Cad in adoratie, te preumbli. Gol in stomac, te insinuezi. Plec, ti-e teama. Zbor, ma astepti. 

Mi-e dor, te rascolesti. Revin, ma banuiesti. Te vreau, ma primesti. Patrund, te inalti. Fumez, m-ai iertat. Incep, termini. Alerg, ma potolesti. Stau, ma pornesti. Mi-e lene, imi faci pofta. Uit, imi aduci aminte.

Ignor, ma trezesti. Urasc, ma pleznesti. Traiesc, speri. Te vezi prin mine, ma inmultesc prin tine. Simplific, complici. Stric, repari. Distrug, rabzi. Ma framanti, n-ai chef.
 
 
Ma ingrijorezi, nu existi. Ma dori, ai fost. Ma omori incet, n-ai fost nicicand plecata. Sunt complet, esti jumatate pana la intreg. Te iubesc, stralucesti. Suspin, treci. Ma linistesc, apui. Numar orele, vezi infinitul. Toata viata, dincolo de moarte.

Sunt tanar, imbatranesc. Te tin de mana, vrei toata inima. Regret, zambesti. Astept, traiesti. Inchid ochii, ma iubesti. Am trait o viata, abia acum incepe. Am fost doua pareri, acum traim.♥

-Mihai Morar -

sâmbătă, 9 aprilie 2011

If women ruled the world...




PoeM


Love is patient and kind it is never jealous, love is never boastful or conceited it is never rude or selfish it does not take offence nor is it resentful Love takes no pleasure in others sins but delights in the truth it is always ready to excuse to trust to hope and to endure whatever comes Love does not come to an end There are three things that last faith hope and love and the greatest of these is love.

Ceva din viata de zi cu zi...


Totul incepe cu trezitul de dimineata...cu groaznicul trezit de dimineata, apoi treci ca printr-un portal rapid prin baie bucatarie si hol, apoi iesi afara, vazi trecand autobzul cu care trebuia sa pleci, in fine te duci in statie si acolo ...dai peste o parte din cocalarii cartierului tau si ii eviti cat poti tu de bine apoi iti pui castile in urechi si astepti celalalt autobuz...ajungi si la scoala unde zace plictiseala. Dupa un program de muncitor ajungi in sfarsit acasa murind suportabil in autobuz, strivit de transpiratie si de toti mosii care vaneaza locuri libere...Ajungi acasa, arunci cheile pe masa, te duci la baie, apoi cauti ceva prin frigider, mananci si apoi iti aprinzi o tigara, privind in gol, vezi ca o zi este aproape pe sfarsit si nu intelegi ce naiba ai facut in decursul ei, ingrozit ca asa va fi si maine, si tot restul zilelor...dupa toate astea spui ca te duci sa iti faci temele, insa faci orice inafara de teme, te duci si pornesti televizorul, intri pe mess site gandesti sa te duci sa dormi abia atunci cand iti dai seama ca ziua a trecut, acum faci parte din ziua de maine, ziua de azi...

joi, 29 aprilie 2010

Butoiu` cu Melancolie...


Am eu o teorie, dezvoltată și testată, nu știu dacă doar de mine. Se numește ”Teoria butoiului cu melancolie” și sunt sigură că știți la ce mă refer.

Butoiul cu melancolie este toată supărarea pe care o aduni într-o perioadă de timp în care ai fost vesel, fără griji, poate chiar fericit fără motiv, liniștit. Aceste mici supărări, frustrări care apar pe nesimțite și nu le dai importanță, se adună în suflet, ascunse, viclene. Până la punctul în care ajung în momentul critic și ”se umple.” Apoi dă pe afară.

Și nici nu-ți dai seama, dar începi să plangi… sau să sudui, să zaci ca o legumă. Sau poate simți nevoia să țipi undeva, nu la cineva anume, căci nu poți indentifica motivul stării tale. Atunci știi că ai dat peste ”butoi.” Nu durează mult, îl simți ca niște fluturi, ai o senzație distinctă de agitație, ca un animal în cușcă, ca și cum ai un presentiment. Poate îți faci și o cruce. Nimic. Și te oprești din alergătura sufletului și meditezi… și de acolo, după sensibilitatea fiecăruia.

Tot ce rămâne de făcut este să te descarci: să fugi, să spargi, să trântești, să zaci, să plângi… Nu durează mult, nu e o depresie. E ceva diferit, trece repede și apoi te simți eliberat și ușor. Ca și cum ai dat jos o mare greutate.

Așa faci loc iar, ca să nu se verse butoiul peste tine.

luni, 8 martie 2010

Macar arunca o privire...nu fi rau..



http://www.adoptiicaini.ro/promovare/ click pe imaginea de mai jos...

Caini - Anunturi adoptii caini

duminică, 7 februarie 2010

My Biggest Dream!



Fiind singura la parinti...si crescand alaturi de primul meu catel,Ursu(rasa:ciobanesc german)...mia fost ca un frate...cand ieseam afara mama il lasa si pe Ursu cu mine,crescnd impreuna,nu lasa pe nimeni sa ridice mana la mine sau daca tipa vreun copil...in joaca...aja sunt copii mici..mai tipa...el il trantea in joaca si il "rontaia" in joaca...niciodata nu a sarit la oameni sai muste...el doar "iti spunea" sa nu mai faci asta...pentru ca nui bine...dar din nefericire...mama si cu tata au fost nevoiti sa`l dea..dar nu iau dat drumu pe strada sau sa`l duca undeva departe...lau dus si l`au inrolat in cadrul vamei,pentru a cauta droguri si alte substnte interzise cu ajutorul mirosului dezvoltat....nu am sa uit niciodata acea zi...si acum cand imi adu aminte imi dau lacrimile....Am mai avut catei dar eram mica...ce poate sa stie un copil de clasa a3a despre ingrijirea unui catel...si cat de mare e responsabilitatea....:-<
Dar acum am crescut...am devenit majora..in tot acest timp...am citit..mam documentat despre cresterea,ingrijirea,hranirea catelului....
Iar acum....ca sa vezi ironia sortii...nu reusesc sa`mi iau un catel...si imi doresc din tot sufletul..un catel..pentru ca asa cum se zie...cainele chiar este cel mai bun prieten al omului....numai ca din nefericire nu toti oamenii realizeza acest lucru...si unii nu sunt demni sa aiba un sufletel pur,sincer si care te iubeste neconditionat si nu te vorbeste pe la spate asa cum fac anumiti "prieteni".......sunt trista,ma simt foarte singura desi il am pe iubitul meu care e foarte bun,afectuos si intelegator...si familia...daca as avea toti banii din lume ias da pe catel si pentru toate animalutele care au nevoie de un camin si de ingrijire si bineinteles de dragoste si afectiune.....oare cand va veni ziua cand cel mai mare vis al meu e va implini?